A salvat manuscrisul cãrţii “20 de ani în Siberia”, de Aniţa Nandriş-Cudla şi a coordonat editarea cãrţii (Humanitas 1991) premiatã de Academia Românã, cu premiul Lucian Blaga (1992). Este autorul celor 7 volume ale cronicii “Familia Nandriş” şi al celor 2 volume autobiografice: “Povestea vieţii mele”.
Executivul a decis alocarea a încă 6.000.000 de lei pentru suplimentarea numărului de burse pe care Departamentul le acordă elevilor care studiază în școlile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă din Ucraina.
Luna august se asociază și se va asocia mereu în viața mea cu numele regretatului poet crăsnean Ilie Motrescu. Dacă n-ar fi fost asasinat, anul acesta ar fi împlinit 79 de ani.
Regretăm că nu am avut posibilitatea să-i fim alături la sărbătoare, precum la jubileul de 85 de ani, însă o avem mereu în gând şi inimă, căci fiecare zi de naştere a dnei Eleonora Bizovi este şi sărbătoarea noastră de suflet. Or, doamna Eleonora Bizovi ne este un reper spiritual, model de demnitate, o şcoală a rezistenţei la cele mai grele încercări prin care am trecut noi, cei câţiva jurnaliştii de la „Zorile Bucovinei”, în eforturile de a menţine apariţia ziarului
Originar din s. Pasat, Ţinutul Herţei, adoptat de Bucovina, înzestrat cu har divin cunoscutul şi îndrăgitul interpret Grigore GHERMAN,şi-a găsit deja un loc de frunte în florilegiul cântecului popular românesc,
Au scos un copil din burta mamei cu baioneta, pe viu, au dat foc preotului, au ucis tați în fața fetițelor
Sunt poezii dedicate Bucovinei, meleagului natalююю „Continuitatea mea...” începe cu o prefață semnată de poetul bucovinean Vasile Vascan...
...acum se merge orbește spre desființarea țărilor și a națiunilor... Răspândirea Mioriței pe întreg teritoriul populat de români, pe unde au mers ciobanii noștri cu oile, a contribuit mai mult decât orice alt factor la unificarea și la stabilitatea limbii române. Nici o altă țară nu mai are așa ceva. Miorița, în varianta publicată de Vasile Alecsandri, a influențat favorabil opinia marilor puteri, care au fost de acord ca românii să aibă un stat național, când s-a făcut Unirea de la 1859. Asta a deranjat nostalgiile imperialiste ale dușmanilor tradiționali ai României. Și încă le mai deranjează. Miorița a fost și este utilizată de politicieni și de cozile lor de topor, în scopuri dăunătoare poporului care a creat-o, mai exact dăunătoare nouă, care am primit-o moștenire.
Relațiile dintre România și Ucraina au fost mereu un subiect controversat, însă acestea se mențin ...
La împlinirea a 155 de ani de la naşterea artizanului Unirii, Iancu Flondor, cel care a luptat pentru unitatea românilor, la mormântul lui din Storojineţ, „Zorile Bucovinei” şi Societatea Jurnaliştilor Români din Cernăuţi a organizat o manifestare de comemorare sub oblăduirea Sfinţiei Sale, vrednicului părinte Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, un exemplu de demnitate şi dăruire duhovnicească, care ştie să-şi cinstească înaintaşii, şi care, împreună cu 4 preoţi din protopopiatul Storojineţului – Constantin Şubran, parohul Bisericii „Sfântul Ştefan cel Mare” din Ropcea, Gheorghe Patraucean, parohul Bisericii „Sf. Ierarh Nicolae” din Pătrăuţii de Sus, Silvestru Motrescu, parohul Bisericii „Sfânta Cuvioasa Parascheva” din Pătrăuţii de Sus, au oficiat o frumoasă şi înălţătoare slujbă de pomenire pentru toţi membrii familiei Flondor, dar şi pentru martirii crucificaţi de regimul totalitar sovietic pe crucea Golgotei Neamului Românesc, readuşi Acasă printr-un monument simbolic.
“Limba moldovenească” nu există!!! În data de 29 iulie a.c. Consiliul Național al Românilor din Ucraina, care cuprinde 20 de ONG-uri național-culturale și organe de presă ale comunității românești din Ucraina (regiunile Cernăuți, Transcarpatică, Odesa și Kiev) s-a adresat Ministerul Educației și Științei al Ucrainei (ministrului ad-interim Șkarlet Serhii) cu cererea să se renunțe la glotonimul de „limbă moldovenească” referitor la școlile din regiunea Odesa, solicitând Guvernului de la Kiev să respecte recomandările Comisiei de la Veneția și
Astăzi, 30 iulie, se împlinesc 120 de ani de când s–a încheiat, la Cernăuţi, crugul vieţii Aglaiei Drogli, frumoasa şi distinsa soră mezină a lui Eminescu, înzestrată cu har artistic. Pierdut în bălării şi buruieni, locul de veşnică odihnă, mormântul Aglaiei Drogli din Cimitirul Horecii Mănăstirii, după ani de căutare, a fost descoperit în martie 2017 de dl Octavian Voronca, fost director şcolar, împreună cu fiica sa, şi luat sub patronajul Şcolii nr.13 din Horecea. Dar în panteonul remarcabilelor personalităţi bucovinene se găsesc în buruieni şi bălării încă multe morminte ale iluştrilor noştri înaintaşi, printre care şi criptele celor 10 academicieni români, de care nimeni nu îngrijeşte …
Pentru celebrarea la 31 august a Zilei Limbii Române, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni organizează Concursul de eseuri dedicat tinerilor români de pretutindeni „Ce înseamnă pentru mine limba română”.
Cererea de finanțare și documentele menționate pot fi trimise doar în format electronic (scan pdf), la adresa de e-mail proiecte@dprp.gov.ro,
Iată că pentru un vrednic bucovinean, om care toată viața și-a dedicat-o cărților, etnograf, bibliograf, muzeograf, un bun cunoscător al meleagului natal, dar și al limbii române, Cetățean de Onoare al satului natal Cuciurul Mare, a sosit ora plecării spre un alt tărâm.